Prin dedicarea de care au dat dovadă prin viețile lor, Simeon și Ana au pregătit calea venirii Mijlocitorului Care să împace cerul cu pământul și pe om cu Dumnezeu. Dorința lui Dumnezeu, întrezărită pe tot parcursul Vechiului Testament, era ridicarea unui om care să stea în spărtura dintre Dumnezeu și omenire, pentru a mijloci între cele două părți. Auzim acest strigăt de multe ori: Cine poate sta în locul cel sfânt? Cine poate locui lângă niște flăcări veșnice? Cine poate aduce răscumpărarea? Răspunsul la aceste întrebări ale Scripturii e clar: nu este niciun om drept, niciunul măcar (Romani 3:10; Psalmul 14:1-3). Cu alte cuvinte, niciun om nu poate îndeplini dorința lui Dumnezeu.

Am căutat printre ei un om care să zidească zidul și să stea în spărtură înaintea Mea pentru țară, ca să nu o nimicesc, dar nu am găsit nici unul. (Ezechiel 22:30)

Domnul a văzut şi nu I-a plăcut că nu mai era dreptate. El a văzut că nu era nimeni, a fost uimit că nu era nimeni care să intervină, aşa că braţul Său I-a adus mântuire şi dreptatea Sa L-a sprijinit. (Isaia 59:15b-16)

Aceste versete subliniază același lucru, anume că Dumnezeu căuta un om. De ce un om? De ce dorea Dumnezeu un om? Voința liberă care ne-a fost hăruită ne face responsabili de acțiunile noastre: dacă un om a provocat nenorocirea, un om trebuie să ne scape de ea. Vechiul Testament ne dezvăluie faptul că Dumnezeu nu a găsit pe nimeni vrednic să stea înaintea Lui și capabil să scoată omenirea din abis. Așadar, din moment ce nu a găsit niciun om, El a devenit Om. Isus S-a dovedit a fi răspunsul la dilema sfântului Dumnezeu Care iubea un popor păcătos. Isaia 59 ni-L prezintă ca fiind brațul Domnului. Atunci când omenirea nu s-a putut înălța până la El, El S-a coborât la noi. Isus este brațul întins al Tatălui, Mijlocitorul Care unește în Sine cerul cu pământul și Care oferă tuturor oamenilor răscumpărarea.

Și, fără îndoială, mare este taina evlaviei. Dumnezeu a fost arătat în trup. (1 Timotei 3:16a)

Dumnezeu, a doua persoană a Trinității, prin Care a fost făcută lumea, S-a făcut trup. Acest lucru nu însemna un echilibru perfect sau o balanță a celor două naturi, ci era unirea a două lumi. Isus este pe deplin Om și pe deplin Dumnezeu. Cerul și pământul, gloria cerească și țărâna pământului, plinătatea și neantul, dimensiunea eternă și cea temporală, toate acestea sunt în El. Trăiește pentru a mijloci. Înainte de orice, El este un mijlocitor. Ca om, Isus a simțit durere și slăbiciune ca și noi, dar ca Dumnezeu, a învins astfel de lucruri. Dacă ar fi venit doar ca Dumnezeu, nu ar fi putut să moară. Dacă ar fi venit doar ca Om, nu ar fi putut să învingă, prin moartea Lui, mormântul.

[Textul este extras din cartea Rugăciunea – Ce vorbim cu Dumnezeu contează de Corey Russell. Această carte poate fi cumpăra de pe site-ul nostru.]